7 zile pline de emotie, cu vocea gatuita de plans si cu sufletul flenduri ma rugam ca intr-un fel sau altul suferinta sa se termine.
7 zile m-am certat cu Dumnezeu incercand sa ne convingem unu pe celalalt ce e mai bine pentru Sheeba. Eu ca vreau sa ramana si sa gasesc un leac (fie el si babesc), EL ca a gasit un colt de Rai in care sa alerge cu Ursu, cu Rita, cu Teddy…
7 zile de chin si in final am cedat… aveam inima franta, palmele purtau urmele unghiilor si pumnii dureau de atata stransoare. Am cedat si cu ochii in lacrimi am luat-o in brate si i-am zis “Nu-i nimic daca te duci, eu te iubesc oricum”.
I-am dat LUI sa tina cearceaful albastru, paturica si hamul verde care in ultimele luni de viata ne-a fost atat de util; dar am pastrat lesa si zgarda - singurele legaturi dintre mine si ea ce imi vor aduce mereu aminte de sunetul pitigaiat al primului latrat, de primul “hot atacat”, de prima baie in lacul de la Crevedia, de emotiile pe care le-am avut cand a sarit sa il salveze pe Dino de la inec si de cate si mai cate alte momente pe care de-a lungul celor 13 ani le-am trait impreuna.
Dar inainte de a pleca – Doamne, te rog nu uita - ca ii place sa inoate cel putin 2h pe zi, ii place apa de baut mereu proaspata si niciodata statuta, ii place supa de pui si sa roada oase de vita. Si ii mai place … sa roada merele roata, roata pana ramane cotorul. Ii place branza de burduf, si mierea cu paine si unt. Ii place sa adoarma cu capul pe picioarele tale cand gatesti si tu sa faci piruete intr-un picior sa nu o trezesti, ii place sa stea unde e agitatie si sa sforaie linistita in noptile de vara pe terasa, sub tufele de regina noptii.
Ii place sa alerge si sa se joace cu alti caini, sa fuga dupa veveritze si sa nu le prinda niciodata. Ii place sa o mangai si sa te joci cu degetele de-a lungul coloanei pana adoarme, ii place sa o perii cu peria fina (Stii tu! Aia neagra) pana cand blana se netezeste complet.
Si nu ii place atunci cand o certi, cand nu o lasi sa isi bage si ea botul printre flori si sa manance una, doua gura leului. Nu ii place drumul dinspre parc spre casa, nu ii place la veterinar si nici nu ii place batranetea.
Si nu ii place atunci cand o certi, cand nu o lasi sa isi bage si ea botul printre flori si sa manance una, doua gura leului. Nu ii place drumul dinspre parc spre casa, nu ii place la veterinar si nici nu ii place batranetea.
Iar acum pe final mai am o rugaminte – ai grija de ea, ca in intr-o zi o voi (re)adopta.