Ca tot a fost ieri 1 Martie si majoritatea barbatilor au crezut ca e ziua femeii (nota: 1 Martie este ziua primaverii – 8 Martie e ziua femeii) si pentru ca am citit ceva putin diferit si care mi-a placuta - adica exact cee ce voiam si vrem sa auzim toate sa auzim - am vrut sa pastrez articolul intr-un loc dragutz si placut mie.
Gandurile unui barbat: Ei bine, da, tare mi-ar placea sa o iubesc pe Pamela Anderson... o data, de doua ori. Nici Angelina nu-i tocmai de lepadat. Nici Paris, desi e cam atoasa, dar treaca mearga... prin patul meu. Da, imi atarna ochii dupa cate vreun fundulet bombat si sani supradimensionati. Si da, ador sa rasfoiesc revistele cu poze cu femei perfecte. Pentru ca nu ma intereseaza cat la suta din ele e Photoshop. Admir si asta-i tot ce fac. La fel cum privesti la un tablou dintr-un muzeu, tablou pe care, chiar daca prin absurd ti l-ai permite, nu ai face decat sa-l agati pe un perete si sa te lauzi cu el de doua ori pe an.
Cu femeile pe care le iubim lucrurile stau altfel. Pe ele le admiram pentru ca exista, pentru ca le putem atinge si le putem iubi. Si nu in ultimul rand pentru ca putem fi iubiti de ele. Nu spun ca exteriorul nu conteaza. Conteaza si acesta si inca mult. Insa daca am ocazia sa cunosc o femeie (si in general daca ma intalnesc cu ea, stam si vorbim macar cat sorbim o cafea), care nu intra in standardele clasice de frumusete, insa care ma atrage prin felul ei de a fi, incerc sa o cunosc mai mult. Si in acest fel am ajuns sa iubesc femei grasune, de care radeam cand tineau cure de slabire, dar si slabanoage de 40 de kile, pe care da! hainele stateau ca pe umeras, insa erau dulci si copilaroase. Am iubit atat de mult uneori incat si celulita parea mai frumoasa pe acea femeie, insa e drept, au fost ocazii in care am adorat prea mult personalitatea si prea putin fizicul... si nu au sfarsit bine.Fizicul conteaza. Insa nu cerem perfectiunea. Pentru ca o poza este doar atat, o imagine. In timp ce o femeie in carne (uneori prea multa) si oase (si doar atat) are personalitate si suflet.
Gandurile unui barbat: Ei bine, da, tare mi-ar placea sa o iubesc pe Pamela Anderson... o data, de doua ori. Nici Angelina nu-i tocmai de lepadat. Nici Paris, desi e cam atoasa, dar treaca mearga... prin patul meu. Da, imi atarna ochii dupa cate vreun fundulet bombat si sani supradimensionati. Si da, ador sa rasfoiesc revistele cu poze cu femei perfecte. Pentru ca nu ma intereseaza cat la suta din ele e Photoshop. Admir si asta-i tot ce fac. La fel cum privesti la un tablou dintr-un muzeu, tablou pe care, chiar daca prin absurd ti l-ai permite, nu ai face decat sa-l agati pe un perete si sa te lauzi cu el de doua ori pe an.
Cu femeile pe care le iubim lucrurile stau altfel. Pe ele le admiram pentru ca exista, pentru ca le putem atinge si le putem iubi. Si nu in ultimul rand pentru ca putem fi iubiti de ele. Nu spun ca exteriorul nu conteaza. Conteaza si acesta si inca mult. Insa daca am ocazia sa cunosc o femeie (si in general daca ma intalnesc cu ea, stam si vorbim macar cat sorbim o cafea), care nu intra in standardele clasice de frumusete, insa care ma atrage prin felul ei de a fi, incerc sa o cunosc mai mult. Si in acest fel am ajuns sa iubesc femei grasune, de care radeam cand tineau cure de slabire, dar si slabanoage de 40 de kile, pe care da! hainele stateau ca pe umeras, insa erau dulci si copilaroase. Am iubit atat de mult uneori incat si celulita parea mai frumoasa pe acea femeie, insa e drept, au fost ocazii in care am adorat prea mult personalitatea si prea putin fizicul... si nu au sfarsit bine.Fizicul conteaza. Insa nu cerem perfectiunea. Pentru ca o poza este doar atat, o imagine. In timp ce o femeie in carne (uneori prea multa) si oase (si doar atat) are personalitate si suflet.
Andrei
No comments:
Post a Comment