Iubita,
Daca citesti aceste randuri
inseamna ca aseara chiar si pentru cateva minute te-ai indoit de scopul si existenta
ta pe acest pamant.
Poate ca intr-adevar suntem
intr-o zona si o situatie in care am mai fost si niciodata nu ne-a placut. Poate
ca nu vrei sa o luam de la capat, sa suferim mimand negarea, sa speram, sa
visam si in final sa adunam cioburile grijuliu si cu inima flenduri, atente ca
nu cumva sa ne taiem intr-o idee.
Niciodata nimanui nu ii va placea
sa fie ca noi, sau in locul nostru, dar vor dori cu ardoare sa isi rezolve propriile
probleme asa cum facem noi.
So… cum zice englezul sau
americanul, nu mai stiu… cand mai simti ca nu ai un scop anume sau ca ai
pierdut urma visului tau… adu-ti aminte de ce ai realizat pana acum, ce iti
place si ce face inima sa tresalte.
In caz ca ai uitat, iti spun eu –
iti plac lucrurile marunte, dar sentimentale, iti place apa pentru ca iti preia
toate greutatile; iti place inotul pentru ca iti aduce aminte de copilarie si
de antrenorul cel ciudat; iti place muntele pentru ca ajunsa in varf iti dai
seama ca ai plans degeaba, crezand ca nu o sa ajungi pana sus; iti place sa
calatoresti fara un program anume, iti plac diminetile de vara cand ploaia
racoreste asfaltul si imbata intreaga camera cu un miros aparte, iti plac
noptile de iarna cu foc in semineu, cu tine cuibarita in pilotele de puf si
focul trosnind…
Iti place cand iti amintesti ca
undeva, candva te uitai in oglinda si iti placea ce vezi…
Si acum la final am o idee nastrusnica,
ce ar fi sa incepem sa ne uitam iar in oglinda…
p.s. I love you
No comments:
Post a Comment