Sunt momente in viata in care ai nevoie de prieteni, care sa nu fie langa doar pentru a te lua in brate si a spune ca le pare rau si ca simt ceea ce simti tu, ca stiu ca e greu, dar ca totul trece. Ai nevoie de ei sa sfideze situatia creata sau prezenta si sa stie sa modeleze atat de bine realitatea si atmosfera din jur, incat sa uiti de clipele in care te uitai in ochii lui/ei si tot ce vedeai era o poza voalata a unei umbre umane, ce gesticula pe un fundal alb steril si cu aspect spitalicesc, gandindu-te ca orice ai face si oricat de atent ai incerca sa fii, nu vei intelege sau sti finalul.
Cel care spune sau crede ca are nevoie de prieteni pentru a avea cui sa planga pe umar cand are probleme, ii spun ca greseste. Cu prietenii nu impartasim problemele si dramele vietii pentru a avea pe umarul cui sa plangem, cu prietenii adevarati impartasim ”uratul” pentru ca avem nevoie de cineva care in momentele acelea are forta de a imparti timpul in mii de minute ce contin gandurile vesele, ironiile fine si atat de placute, amintirile celor mai hapciupalitice momente astfel incat energia pozitiva a lor, sa invaluie si sa ingenuncheze plansetele sufletului tau...
Nu avem nevoie de prieteni pentru a plange cu ei, avem nevoie de prieteni pentru a ne face sa radem cu ei, cand sufletul plange si e speriat ....
Acum revenind la lista voastra de prieteni.. cam cati aveti... eu am cel putin 4 : ) Jackpot baby!
No comments:
Post a Comment